Bine ai venit pe recitiri.ro

Din cuprins:

“Înainte de a citi alte capitole din “!NFERNUL”, am parcurs secţiunea „!NTERZIS”. Scenele erau atât de abrupte, de transparente şi...

Continuare...

Registration is closed

Sorry, you are not allowed to register by yourself on this site!

You must either be invited by one of our team member or request an invitation by email at info {at} yoursite {dot} com.

Note: If you are the admin and want to display the register form here, log in to your dashboard, and go to Settings > General and click "Anyone can register".

Eseu impotriva abstractului

Citeste »

Interludiu

(În spatele scenei se duce o altă luptă, de care voi nu ar trebui să ştiţi, o luptă între Ea şi Copacul. Un copac ce nu va deveni moară de vânt pentru că în abstract nu există mori de vânt. Copaci da.
O luptă inutilă, vă pot spune, deoarece în lumea abstractului pierzi orice ai face; pierzi şi caştigi în acelaşi timp, după cum ştiţi prea bine.
Însă această luptă nu vă priveşte, deja am spus prea multe, trebuie să fiţi nebuni ca să vă ridicaţi de pe scaunul comod, să uitaţi de eroul nostru, să urcaţi uşor scările şi să veniţi în spatele scenei, să fiţi unicii martori ai unei altfel de piese – tragedia.)

Tu: Eu vreau să văd tragedia. Vreau să vad lupta absurdă din spatele cortinei. Vreau să mă lupt şi eu cu abstractul.
Eu: Asa e, m-a plictisit aşteptarea asta. Aş lupta şi eu, ştii bine, abstractul e cel mai nefolositor lucru din lume.
Tu: Aşa e!
Eu: Trebuie eradicat!
Tu: Exterminat!
Eu şi tu: Jos abstractul, jos abstractul!
Ea (în şoaptă): Hei, mai încet! Ce vreţi?
Tu: Să te ajutăm.
Eu: Să luptăm cu abstractul.
Ea: Cu acest copac abstract vreţi să spuneţi?
Tu: Nu numai.
Eu: După ce îl vom învinge, ne vom lupta cu tot ce este abstract. Şi tot ceea ce va fi învins, va fi obligat să devină concret.
Ea: Credeţi vom putea învinge orice lucru abstract, chiar şi… timpul?
Eu: Da.
Tu: Da, şi va lua forma unei pietre, sau a unei pene, sau îşi va crea el o formă proprie.
Ea: Şi tot ce e concret poate fi distrus! Să luptăm aşadar!
Eu: Să luptăm! (Îmi pare rău, dar nu pot reda această luptă, pentru simplul motiv că v-ar distrage atenţia de la Eroul Care Luptă Cu Lucruri Concrete, pentru simplul fapt că nu s-a mai văzut o luptă cu lucruri abstracte până acum, cu excepţia unui caz din 1976, când, în altă poveste, un tânăr s-a luptat cu nişte lucruri abstracte pe care nu pot să le numesc aici, pentru că au fost învinse, şi dacă le-aş spune numele ar redeveni iaraşi abstracte. În schimb, luptele cu lucruri concrete au loc zilnic, mulţi dintre voi le stiţi, va duceţi mereu la astfel de lupte, sau uneori luptaţi chiar voi cu ele.
Aşadar, eroul nostru fiind Eroul Care Luptă Cu Lucruri concrete, ne întoarcem în faţa cortinei, unde copacul este la pamant, iar eroul nostru în genunchi în faţa lui.)

Scena 4

El: Aaaah…ce fac? Ce fac? (Ce face?) Am câştigat, acum voi prinde radacini, acum va trebui să vin zilnic aici pentru a vă delecta cu victoria mea infinită, la infinit!
(Vedeti voi, o victorie este ceva ce o sa vreti sa vedeti mereu, chiar dacă unii dintre voi ştiţi ce se întâmplă şi în spatele cortinei.
Să rămână un secret, să nu mai afle nimeni de luptele cu lucrurile abstracte, să nu afle nimeni cum Ea a pierdut lupta aceea, cum a pierdut tot concretul din Ea, şi a devenit abstractă, ajungând să-i fie teamă de ea însăşi.
Iar despre el nu ştiu să vă spun cum a învins, de ce copacul era la pământ, iar el în genunchi în faţa lui, nu aveţi decât să reveniţi şi să staţi cuminţi pe scaun, să nu mai vă lăsaţi tentaţi de lupte cu lucruri abstracte.)
Eu: Nu, eu nu voi înceta niciodată să lupt cu abstractul, chiar dacă unele lupte se pierd.
(Nu, eu nu voi niciodată să lupt cu abstractul, chiar dacă unele lupte se pierd.)

Pagini: 1 2 3