Suntem în 2009. Nu mai zgâriem foile cu pana sau cu tocul, la lumina firavă a unui opaiţ. Avem tastaturi, ecrane şi neoane care pâlpâie doar când le aprinzi. Am învăţat că soarele nu se învârte în jurul Pământului şi că iazmele nu aduc boli. De la Bucureşti la Iaşi nu mai e cale de trei zile cu căruţa, ci de nici trei ore cu avionul. Lumea despre care scriau Cantemir, Văcăreştii, Eminescu, Blaga, Preda sau Stănescu nu mai este.
Şi totuşi noi scriem. Despre aceleaşi speranţe şi spaime dintotdeauna, despre iubire şi ură şi curgerea timpului, despre florile de primăvară şi ploile de toamnă. Nici zânele, nici balaurii n-au murit – doar şi-au schimbat măştile. Avem aceeaşi chemare de a ne exprima, de a fi auziţi, de a ne înţelege unii pe alţii prin cuvinte cu ascunse şi căutate înţelesuri. Şi ne aruncăm cuvintele pe internet, în căutare de ascultători şi fraţi de suflet.
Noi credem că arta se naşte când oamenii se privesc în ochi, nu pe căile întortocheate ale online-ului. Că vorbele trebuie spuse şi auzite, nu doar compuse din pixeli şi citite pe monitoare. De ceva vreme, ne citim pe site-uri şi bloguri; vrem să ne cunoaştem, să ne ReCitim şi să scriem împreună. De-asta pornim Cenaclul Recitiri. Sperăm să ni te alături.
DanielaPoate cel mai important lucru pentru cei care iubesc scriitura e să vadă în ochii celorlalţi admiraţia şi dorinţa de a înţelege toate freamătele lor interioare. A face parte dintr-un cenaclu este poate cea mai importantă dovadă a faptului că vrem să ne trăim experienţele şi gândurile alături de oameni care împărtăşesc pasiunea pentru scrisul limpede, frumos şi plăcut auzului şi inimii. Aştept nerăbdătoare să ne ReCitim.
RalucaCred în cuvinte. Cred că din cuvinte se poate ReConstrui lumea, se pot ReCrea momente, se pot ReMemora fapte şi trăiri. Şi mai cred că nu-s cuvinte întregi, în toată puterea… cuvântului, acelea pe care le aştepţi cu ReFresh. Mi-ar plăcea să ne ReCitim.
SimonaNu cred ca “a scrie” e doar un mod de a exprima. “A scrie” e de undeva de departe. E sinonim cu a canta, a sculpta, a dansa. E un mod de recunoastere a fiintei tale, un mod de aprofundare a limitelor si extensiilor pe care aceste limite le pot avea. Hai sa le cunoastem ReCitind.
ElenaAm fost intotdeauna de parere ca lucrurile bune trebuie promovate. Iar oamenii scriu pe blog pentru apreciere. Nu exista scriitura “pentru mine”, ci “pentru tine”, “pentru noi”, “pentru voi” sau “pentru ei”. Asa ca haideti sa scoatem de la naftalina “scriiturile” frumoase!
AncaIntotdeauna mi-a placut sa ma gandesc la cuvinte ca la niste margele colorate, pe care le insir, poate la intamplare, poate alese cu foarte mare grija, pentru ca in final sa creez bijuterii pe care sa le pastrez in cutiuta mea magica sau sa le daruiesc celorlalti, cu un zambet.
RalucaM-am săturat să aud despre “cel mai mare poet”, “cel mai mare scriitor”, “cel mai mare…”. Categorisirile nu-şi au rostul aici. Pe recitiri.ro nu veţi găsi “cel mai”. Veţi găsi literatura noastră – scrisă sau citită de noi, o gaşcă de oameni îndrăgostiţi de cuvinte.