Suntem în 2009. Nu mai zgâriem foile cu pana sau cu tocul, la lumina firavă a unui opaiţ. Avem tastaturi, ecrane şi neoane care pâlpâie doar când le aprinzi. Am învăţat că soarele nu se învârte în jurul Pământului şi că iazmele nu aduc boli. De la Bucureşti la Iaşi nu mai e cale de trei zile cu căruţa, ci de nici trei ore cu avionul. Lumea despre care scriau Cantemir, Văcăreştii, Eminescu, Blaga, Preda sau Stănescu nu mai este.
Şi totuşi noi scriem. Despre aceleaşi speranţe şi spaime dintotdeauna, despre iubire şi ură şi curgerea timpului, despre florile de primăvară şi ploile de toamnă. Nici zânele, nici balaurii n-au murit – doar şi-au schimbat măştile. Avem aceeaşi chemare de a ne exprima, de a fi auziţi, de a ne înţelege unii pe alţii prin cuvinte cu ascunse şi căutate înţelesuri. Şi ne aruncăm cuvintele pe internet, în căutare de ascultători şi fraţi de suflet.
Noi credem că arta se naşte când oamenii se privesc în ochi, nu pe căile întortocheate ale online-ului. Că vorbele trebuie spuse şi auzite, nu doar compuse din pixeli şi citite pe monitoare. De ceva vreme, ne citim pe site-uri şi bloguri; vrem să ne cunoaştem, să ne ReCitim şi să scriem împreună. De-asta pornim Cenaclul Recitiri. Sperăm să ni te alături.
(Foto: sursa)
1 Raspuns
Comenteaza