
E dimineaţa-n care oştirea de cucută
alungă-ncet din urmă mirosul de tanin
nelinişti austere şi-o toamnă rece, mută
golesc cu dură mină butoaiele de vin.
Otrava se prelinge în cântec de bacante
împleticit, Dionysos ce trage a muri
întinde-o mână albă spre pântecele calde
frângându-şi grele coarne, el uită a dori.
Înjură vântul aspru, un fluier ce nu cântă
se plimbă-n agonie alături de [...]


