Ninge din cornul unui capricorn bolnav de viteză.
Îl văd cum se trudeşte, se învârte puternic,
picioarele-i cu copite încinse,
picioarele cu copite şi vrejuri uscate agăţate-ntre coarne.
Capricornul aleargă fără oprire.
Urma copitelor sale e ca un râu de lapte
care uneşte Pământul cu Luna,
Luna cu stelele şi stele cu fiecare ţară.
O plasă de păianjen, o plasă de lapte
din ale cărui găleţi beau oamenii şi apoi mor în pace.
Capricorn strălucitor, animal solitar printre nori,
cu coarne deosebit de reci, cu ochi răbdători,
cu pas transparent.
Capricorn strălucitor, tinereţea mea.
Recomandari
E nevoie de-o schimbare! | Moartea unui necunoscut | 22 februarie: cine citeste astazi la Recitiri | Moartea lui Dionysos | evadarea lui Dino de Laurentiis din coșmarul unui scriitor de duzină
3 Comentarii
foarte misto poezia. abia astept cenaclul! celelalte doua nu mi-au placut.
Scris pe 22nd February 2010, la 3:37 pm
Comenteaza