recitiri.ro

Mishu-ncepu din nou să râdă, mai radical de data asta, scăpând din mână sticla cu Pepsi, din care n-apucă să se verse prea mult, fiindcă Psihedelicu’ plonjă după ea şi-ncepu s-o interogheze, până când Plodu-l înghionti:

– Ho, bă, că nu se termină lumea! Păi, şi cum anunţăm noi oamenii de înfiinţarea institutului?

– Dăm un comunicat de presă. Povestim ce şi cum, apoi băgăm o declaraţie a ta. Uite, c-am scris-o-asear-aci. Şi Vali Textieru’ începu să citească din agendă:

“Conturarea tot mai clară a lingvisticii pe verticală în cadrul lingvisticii generale se manifestă ca urmare a impetuoasei nevoi de lubrifiere a zonelor filologice aride în care lingvistica de astăzi este nevoită să funcţioneze.”

Între timp, martorii de pe toate laturile statuii se adunaseră în jurul lor. Când auziră “declaraţia”, începură să râdă atât de tare, încât Ion Clăparu’, care venea de pe treptele de deasupra Mochetei (unde şezuse cu Zambilica, mai retras, aşa, şi făcuse schimb de desene cu ea, că desenau amândoi) începu să alerge spre statuie, ca să vadă de ce râdeau martorii aşa de tare.

– Ce-aveţi, mă??

– Păi, uite ce- a scris Psihedelicu-aseară, îi arătă Monica, poreclită “Balls”, din cauză că era băieţoasă. Şi reluă “declaraţia”.

În timp ce asculta, The Nox se ţinea cu mâna de unul dintre picioarele omului cel desculţ din ansamblul statuar. După ce auzi toată povestea, râsul care îl năpădi îl făcu să bată cu palma piciorul de care se ţinea – “ăăhăhă, ăăhăhă…”. Iar, când văzu ce atingea, Clapeş se gândi:

– Ia uite, bă, la ăsta, săracu’… N-are şi el încălţări în picioare.

În momentul acela, Mishu, într-un acces de umanitate, se descălţă şi îi puse celui sculptat adidaşii lui, în hazul tuturor, iar Ion scoase telefonul şi trase o poză. După care, The Prince se aşeză pe treptele statuii, chiar pe latura de sub picioarele încălţate mai devreme, alături de Psihedelic şi de Nox, şi începu să mănânce chipsuri, servindu-i pe cei de lângă el.

– Îţi place, Ioane, cum îi stă ăstuia? arătă el în sus.

– D-apoi, cum…

– Păi, da. Îmi mai aerisesc şi eu picioarele. Şi le întinse în lături, până la nasurile celorlalţi doi martori, care săriră instantaneu în picioare.

Citeste continuarea. Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8

Recomandari