Thursday, 29 July 2010

Poezie (de iarna?)

Mircea Tara,Saturday, 12 December 2009

Flăcări, ceară, aburi ce-mi ies din gură
Şi din care ca-ntr-o halucinaţie febrilă
Se naşte oraşul peste care imediat se lasă
Pânză opacă de minciună şi ceaţă.

 

Se înalţă din suflarea gurii mele
Case mici, biserici cu turle îngheţate,
O lume nouă ce se suprapune peste toate
Dar ce se spulberă sub lumina farurilor grele.

 

Doi plămâni, ca doi fetuşi gemeni
Două buze, linii roşii de temeri,
Două emisfere cerebrale care celebrează
Noul oraş de fum, himere, moarte şi viaţă.

Recomandari

Noapte de iarna | Poezie pentru muza mea… | De doua ori | Moartea lui Dionysos | Urme

 

Alte articole din categoria Poezie

Comenteaza

Pe Twitter