Mi-am adormit câinii, să nu latre când vii, le-am astupat urechile cu şlagăre comuniste,
cu chopin,
cu mathcore,
cu bach şi cu death.
Mahomed şi Iisus au înodat frânghia războiului
şi-l obligă pe Budha să păşească pe ea.
Speriat, grasul ţine-n echilibru fragil
detestatul Mausoleu al lui Lenin.
Dă-mi un pahar de apă şi citeşte-mi din Boris Vian
ai ochii ca nişte cireşe de iunie,
de septembrie,
sau de ianuarie.
A doua soţie a lui Abdul o ucide pe prima
de teamă să nu fie repudiată.
Abdul o ucide cu pietre
în piaţa din centrul oraşului.
Leagană-mă uşor, ca şi cum am fi colonişti
şi am dormi pe vapor
visând filoni de aur.
Recomandari
Tragedie | Gânduri pentru Anul Nou | De doua ori | Anotimpurile iubirii | Vanzatorul de arme
Comenteaza