Thursday, 29 July 2010

Hamartia

Daniela Stefan,Monday, 7 September 2009

Unghiile mi s-au rupt de perete.

Am ţipat…

M-am auzit spunând

“Am greşit…”

De ce? Cum? Unde? Când…?

Tot trupul meu era mânjit

Supt…

Rupt…

Întrerupt,

Îmi era ceasul liniştii.

Scuipam în lături, urlam,

Plângeam!

Mă vedeam cum mă pierd,

Cum mă ascund, cum înghit

Din apa mizeriei lingurile răului…

Închid ochii! Şi mă văd în oglindă

Nu mai e nimeni acolo…

Doar peretele de care mi-am rupt unghiile!

(foto)

Recomandari

Se pare c-am uitat | circuit inchis | Singurătate urbană | Fereastra de gheata | joc de noiembrie

 

Alte articole din categoria Poezie

Comenteaza

Pe Twitter