Te-am omorât ieri, la apusul lunii
într-o coajă cu abajururi mov.
Îmi plănuisem de o vreme să-ţi strâng
în palme o ureche,
să-ţi scriu în vârful limbii o pecete,
să rod uimit de-atâta sete
tot corpul şi suflarea ta de-alcov.
Da! Am luat cuţitul din verandă,
l-am îmbibat în adevăr.
Te-am prins! Eşti goală de ruşine,
îţi zgârii ochii cu-ngrozire.
Sunt gri, sunt mov şi plini
de patimi rotesc în jur
furtuni de nori.
Îţi jur că nu am vrut s-aud cum urli!
Dar unde să-ţi mai jur acum?!
Te văd!Eşti tu, pe marginea cărării,
c-o pălărie neagră-n păr!
Îmi cânţi artistic o plăcere.
Respir zefir şi flori de măr!
(foto)
Recomandari
the dark central | Nu beau ceai verde | Pierduta intre ape | Idol regasit in icoane | Vanzatorul de arme 



5 Comentarii
urli. (1 i)
Scris pe 7th September 2009, la 3:05 pm
@ marie jeanne,
multumim.
Scris pe 7th September 2009, la 3:12 pm
@ marie jeanne : la repezeala.
Scris pe 7th September 2009, la 6:06 pm
Comenteaza